« Noi nu numai că ne ṭinem sărbătorile, dar ni le ṣi trăim ṣi le împărtăṣim cu prietenii ṣi fraṭii… »

Aṣa mi-a spus sora Oana când m-a sunat ṣi m-a invitat convingătoare ṣi insistent să particip în adunarea dumnealor la hirotonisirea sau dedicarea în slujire a fratelui Croitor Dragoṣ ca păstor al Bisericii Evanghelice Române ’’Speranṭa’’ din Charleroi. Nu a fost singura invitaṭie, că pe mai multe căi ṣi din mai multe părṭi am fost poftiṭi ṣi aṣeptaṭi.  Evenimentul a avut loc pe data de 09 MAI 2010 în cunoscutul oraṣ belgian întemeiat cu cinci secole în urmă de Regele Carol Qintul, oraṣ unde vieṭuiesc ṣi mulṭi români credincioṣi.

Cunosc atât adunarea crestină din « oraṣul regelui – în traducere », cum îl cunosc ṣi pe fratele Dragoṣ, aṣa că am participat cu bucurie. Nu se poate să existe fraṭi care nu se bucură de sărbătorile ṣi împlinirile altora. Ar putea cineva să privească spre un asemenea moment cu jind, ori cu răutate ? Nicidecum ; nu se cheamă creṣtini acei care privesc frumos numai spre împlinirile lor ṣi sunt gata să învăluie în suspiciuni devenirea altora.  O asemenea întrebare ar fi totuna cu a întreba : Oare există ṣi creṣtini prefăcuti, sau numai oameni dedicaṭi sincer pentru Împărăṭia lui Hristos ? Evident că există ṣi de unii ṣi de altii, dar la ceas de sărbătoare adunăm doar lucrurile bune, punem pe masă numai ceea ce este valoros, pozitiv ṣi trainic.

E limpede că-s multe întrebările la care nu găsi-vom noi răspuns, precum ṣi cele care  depăṣesc atât ṣtiinṭa noastră, cât ṣi posibilităṭile de împlinire, dar pe care prin Harul Său Domnul ni le dăruieṣte, slavă Îi fie în veci.  Prin urmare îl vom introduce foarte curând pe dragul nostru cititor în atmosfera caldă, îmbietoare ṣi purtătoare de aura sfinṭeniei în Casa Domnului în sărbătoare.

*****

Oaspeṭii au venit de prin toate părṭile, cei mai mulṭi însoṭindu-l pe cel încredinṭat astăzi în slujbă veneau din Biserica Română Elim din Bruxelles : păstorul Raymond Vandeputte, care în cuvântul dumnealui a ṭinut să precizeze că participă în calitate de prieten apropiat ṣi de nădejde al celui promovat, diaconii Ciurbe Dan, Bujorean Eugen, Florin Cârstea, Nicu David, Istrati Gabi – admin al www.elim-bruxelles.org, Doru Panciuc – uṣier la « biselim » ṣi mulṭi, mulṭi alṭii.

Din partea Bisericii penticostale de limba rusă din Bruxelles a participat responsabilul acesteia, fratele Kolea cu un grup de tineri cântăreṭi. Alături de aceṣtia, fratele Dinu Gavrilovici de la Biserica ELIM Bxl ṣi grupul de tineri din biserica locală L-au înălṭat pe Domnul prin cântare ṣi ne-au îmbălsămat ṣi nouă inimile. Din partea Bisericii Baptiste Betel din Bruxelles au participat iarăṣi un grup de fraṭi, între care viitorul păstor Victor Cr, Radu Cr, Ioan Codescu, prezbiterul Cornel Candrianu, care alături de Eugen Bujorean a reprezentat ṣi ṭinuturile natale ale fratelui Dragoṣ, aṣa cum a spus în scurtul cuvânt adresat lui ṣi nouă tuturor. De la Biserica penticostală internaṭională din Bruxelles a participat fratele John Cotzan, iar din partea bisericii de limbă italiană un alt frate păstor al cărui nume nu l-am reṭinut.

Responsabilul Pastoralei  Evanghelice Belgiene de Charleroi, fratele păstor Jean-Pierre Falise,  a fost ṣi unul dintre principalii vorbitori ṣi de asemenea fratele Lorenzo Greco, din partea fraṭilor evrei mesianici a căror adunare se întruneṣte în oraṣul Louvierre…

Iată pagina lor web : http://www.bethyeshoua.org

Adunările noastre laolaltă au caracter sfânt, ele se desfăṣoară în Numele Domnului, ceremoniile sunt frumoase, înălṭătoare, rugăciunile fierbinṭi, iar predicile purtătoare de învăṭăminte.

Cu acest prilej au venit special din ṭară doi veterani ai lucrării evanghelice : Fratele Ioan Poenaru – păstor consilier de la Braṣov din partea Cultului Creṣtin după Evanghelie. Între altele dumnealui este ṣi preṣedintele Asociaṭiei consilierilor creṣtini din România. (A se vedea www.accro.ro. pentru cei interesaṭi). El a fost cel care a condus serviciul divin de investire, iar

fratele păstor senior Mihai Huṣanu de la Cluj, din partea Uniunii Baptiste din România, fost preṣedinte al ei prin anii 1970, el fiind acum, aici, preṣedintele comisiei de ordinare.

Aṣ rezuma învăṭătura ce reiese din cuvântările dumnealor spunând că fratele păstor Raymond V. a subliniat îndatoririle ṣi atitudinea poporului credincios în raporturile  cu păstorul ṣi slujba lui, fratele Poenaru Nelu a creionat coordonatele caracterului creṣtinului, a ascultării ṣi slujirii lui faṭă de Dumnezeu, asta în cadrul unui studiu mai amplu pe care îl desfăṣoară aici cu fraṭii. Fratele Jean-Pierre Falize a pus accent pe relaṭiile dintre slujitorii Evangheliei, păstorul mesianic Lorenzo Greco ne-a îndemnat să fim prietenii Israelului, să ne rugăm pentru pacea Ierusalimului ṣi în special pentru toṭi evreii care s-au întors la Mesia, asta ca o sursă a binecuvântărilor dumnezeeṣti pe care ni le dorim, iar fratele Huṣanu a zugrăvit cu mult patos ṣi bazat pe o bogată cunoaṣtere ṣi experienṭă proprie, harul de a păstori ṣi sluji Turma Domnului, autoritatea de care dispune slujitorul ṣi smerenia ce trebuie să îl însoṭească.

Momentul culminant al ceremoniei, rugăciunea cu punerea mâinilor a fost oficiat ṣi binecuvântarea a fost rostită de cei mai reprezentativi dintre păstorii prezenṭi, fraṭii Huṣanu M, Poenaru I ṣi Raymond V. Calitatea care i-a fost conferită slujitorului dedicat-sfinṭit, adică fratelui Croitoru Dragoṣ, fiind aceea de păstor.

În opinia subsemnatului calitatea de păstor este intermediară acelora de prezbiter ṣi de episcop ṣi diferită de acestea,  aṣa cum este practica în cadrul Cultului Penticostal ṣi a celui Baptist din România, dar noul păstor mi-a mărturisit că îmbrăṭiṣează punctul de vedere propovăduit de fratele Sergiu Topală, întâmplător acesta nefiind prezent la serbare ṣi că ṣi fraṭii din comisie au aceeaṣi orientare, fapt care i-a călăuzit să ia decizia ṣi să procedeze în consecinṭă, fără vreo solicitare expresă a dumnealui.

Din partea Bisericii locale SPERANṮA, fratele Teofil Alexa a rostit atât cuvântul de bun venit, cât ṣi invitaṭia de a participa cu toṭii la agapa ce a urmat. A fost si acesta un minunat prilej pentru subsemnatul de a schimba impresii, informaṭii, idei cu o parte din participanṭi, între care interviul video cu păstorul veteran Mihai Huṣanu sper să-l putem posta curând pe site-ul acestei biserici www.speranta.be, acolo unde, de altfel, puteti viziona în întregime ṣi sărbătorea investirii în slujire a noului păstor al bisericii ṣi implicit găsiṭi aici predicile rostite, cuvinte cu adevărat vrednice de primit.

******

Am ṭinut să culeg ṣi câteva impresii de la cei care au participat, cu sufletul, cu fiinṭa întreagă, la acest minunat praznic creṣtinesc, nu înainte de a-mi exprima propria părere, conform căreia totul a fost foarte bine organizat, frumos,spre slava lui Hristos.

Fratele Victor C. era de părere că ceremonialul a fost deosebit,. Fratele Nicu D de asemenea apreciază că a fost o sărbătoare minunată ṣi doreṣte Bisericii Domnului din Charleroi ṣi fratelui proaspăt promovat în slujire mult har ṣi spor numai în lucrurile bune.

Incertitudinea mea a fost  lămurită mai apoi chiar de fratele Dragoṣ, care mi-a spus că îṣi pregătise un cuvânt-angajament, dar care din cauza timpului înaintat nu a mai fost prins în ceremonie, aṣa că parṭial a prezentat aceste gânduri în cuvântul final de mulṭumire.

******

În încheiere le-aṣ aminti fraṭilor ṣi prietenilor si mai ales distinsului cititor, că în sânul adunărilor creṣtine frăṭeṣṭi, a bisericilor neoprotestante, păstorul, prin ceea ce face ṣi propovăduieṣte, este un factor determinant pentru viaṭa comunităṭii, pentru creṣterea ṣi sfinṭirea fiecărui membru, dar ṣi pentru unitatea frăṭească, mărturia bisericii pentru cei de afară,  pentru convertirea păcătoṣilor.               Le-aṣ dezvălui chiar ṣi celor neiniṭiaṭi în culisele vietii bisericeṣti evanghelice, că ṣi în secolul acesta al necredinṭei ṣi al ereziilor de tot soiul, noi ascultăm cu mare atenṭie ṣi uneori cu încrâncenare cuvântul propovăduit, iar fracṭiunea  aceea dintre noi care glăsuieṣte emfatic  ’’Apoi mie nu-mi pasă ce a zis predicatorul… eu stiu ce să iau din ce a spus ṣi ce să-i las lui…’’  nu are vreun suport nici biblic, nici moral, nici ideatic, nici cauzal !!!

De la început ṣi până la sfârṣit ’’Buzele preotului (nu e un paradox că noi îi zicem păstor !) trebuie să păzească ṣtiinṭa, din gura lui se aṣteaptă învăṭătură…’’ (Profeṭia lui Maleahi 2. 7)

Poate de aceea în nota autobiografică pe care o puteṭi lectura dând clic aici… noul episcop român de Charleroi reiterează că pe tot parcursul vieṭii de credinṭă a fost preocupat de studiu, de învăṭătura creṣtină ṣi de învăṭământul teologic. Nu cred că aṣ greṣi dacă aṣ afirma că a adunat mai multe diplome decât noi toṭi ceilalṭi la un loc.

Păstorul de suflete trebuie să fie mai întâi un păzitor al adevărului, apoi un  propovăduitor ṣi învăṭător ; unul care nu dă greṣ nici în lucrurile mici, nici în cele mari. Aṣa i-am dorit cu toṭii fratelui care va păstori în Charleroi o biserică română în care se închină fraṭi creṣtini după Evanghelie, baptiṣti ṣi penticostali, prezentaṭi aici în ordine descrescândă.

Un alt lucru asupra căruia am atras în mod repetat atenṭia este că aici în Belgia, trăiesc, muncesc ṣi se închină mult mai mulṭi români decât se crede… ṣi valul sosirilor e în toi. După regulile din ṭara noastră ṣi de prin toată lumea unde au ajuns credincioṣii evanghelici români, la cel mult 200 de suflete se unge, ori se transferează un păstor duhovnicesc autorizat, calificat, încercat. Excepṭie fac grupările harismatice care promovează  –  ṣi asta fără să respecte criterii minime de nevoi ṣi competenṭe  –   o puzderie de aṣa ziṣi pastori.  Ori noi cei din Belgia, unde numărul credincioṣilor români evanghelici atinge uṣor cifra de două mii, suntem cu mult în urma a ceea ce se cere pe bune ṣi de adevărat.

Este ṣi motivul pentru care am scris această cronică ṣi îmi asum cele de mai sus. Adică militez pentru a-i descuraja pe cei care se opun  rânduirii în slujbe sfinte a celor chemaṭi ṣi pregătiṭi pentru aceasta ṣi în aceeaṣi măsură a grijii pe care trebuie s-o aibă atât cei unṣi în slujire, cât ṣi cei care îi ung, să nu sară niciuna din etapele devenirii unui bun slujitor bisericesc ṣi duhovnicesc. Să nu facă mânării, să nu zidească pe dărâmături, să nu dea frâu liber slăbiciunilor, dăunând astfel creṣterii spirituale a credincioṣilor, dar mai ales unităṭii frăṭeṣti.

Cei odată promovaṭi, prin voia ṣi chemarea lui Dumnezeu,  să nu împiedice cu nici un chip devenirea lucrătorilor pe care îi aṣteaptă holdele în pârg, să nu văduvească Bisericile lui Dumnezeu de păstorirea de care au nevoie. (A se vedea ṣi 1 Petru 5. 1-4)

Doamne înṭelepṭeṣte-ne să ne cunoaṣtem locul ṣi starea, iar lor, lucrătorilor în Via Ta, dă-le har ; ṣi nouă aplecarea ṣi smerenia să le respectăm ṣi să le preṭuim chemarea  – AMIN

Bonte Zaharia – 20 mai 2010, Bruxelles

CONSACRAREA ÎN SLUJIREA SFÂNTĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *