STATUTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL BISERICII EVANGHELICE ROMÂNE „SPERANŢA” DIN CHARLEROI

l. Dispoziţii generale:

Art. 1. Biserica Evanghelică Românã „Speranţa” este constituită din credinciosi proveniti din cultul Baptist, Penicostal si Creştin după Evanghelie, si care se unesc bazându-se pe Mărturisirea de Credinţă şi pe prevederile prezentului Statut.

Art. 2. Biserica „Speranţa” recunoaşte ca unicul ei Cap pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Biserica se supune Sfintelor Scripturi, ca autoritate supremă, şi  prezenţei Duhului Sfânt, ca sursă de călăuzire şi putere spiritualã.

Art. 3. Modul de închinare şi doctrina care se va predica si se va învăţa în Biserica „Speranţa” reuneşte lucrurile comune ale celor trei confensiuni componente.

Art. 4. Biserica „Speranţa” poate înfiinţa A.s.b.l., şcoli pentru educaţia religioasă a  copiilor şi a tinerilor, fundaţii de caritate şi misiune, sau alte asociații, cu respectarea prevederilor biblice şi legale.

Art. 5. Biserica „Speranţa” este liberă şi autonomă, dar poate păstra legături frăţesti şi de colaborare  cu alte biserici sau organizaţii, care au activităţi în acelaşi scop.

Art. 6. Actualul regulament statuează pe baza următoarelor principii:

  1. Principiul autorităţii spirituale a Sfintei Scripturi;
  2. Principiul apostoliei şi al preoţiei tuturor credincioşilor;;
  3. Principiul autonomiei Bisericii şi al libertăţii religioase;
  4. Principiul asocierii voluntare şi egalităţii confesionale.

 

II. Înfiinţarea Bisericii  Evanghelice Române „Speranţa”:

Art. 7. Biserica Evanghelică Românã „Speranţa” s-a constituit prin Hotărârea Adunării Generale a membrilor fondatori.

Adunarea Generală, din data de 28.01.2007a hotărât – prin acordul unanim al celor 20 de credincioşi prezenţi – să constituie legal formarea Bisericii Evanghelice Române „Speranţa” din Charleroi, Belgia. Cu această ocazie s-a întocmit un Proces-Verbal de Constituire, ce exprimă  voinţa colectivă de constituire, denumirea şi sediul Bisericii, precum şi nominalizarea Comitetului de Conducere – format la acea dată de câte un reprezentant de la cele trei confesiuni constituentuente.

III. Scopul Bisericii Evanghelice „Speranţa”:

Art. 8. Scopul Bisericii este:

a. glorificarea lui Dumnezeu prin închinare şi laudă;

b. mântuirea oamenilor prin proclamarea i Evngheliei si moralei iudeo-crestine;

c. edificarea spirituală a credincioşilor prin invatare, consiliere si indrumare spirituala;

d. instruirea si echiparea lucrătorilor Bisericii;

e. educarea copiilor, a tinerilor si a noilor convertiţi în context relational cu valorile Bibliei;

f.  plantarea de noi bisericii si misiunea transculturala;

g. sustinerea spirituală si materială a slujitorior bisericii si a celor in nevoie ;

h. practicarea actelor religioase de cult .

lV. Organizarea Bisericii Evanghelice „Speranţa”:

Art. 9. Organele de conducere ale Bisericii „Speranţa” sunt:

a. Adunarea generală;

b. Comitetul bisericii sau Sfatul de fraţi;

c. Consiliul pastoral.

Art. 10. Adunarea generală este reuniunea expresa a tuturor membrilor bisericii locale, in scopul definirii si organizarii intereselor comunitatii si are rol consultativ sau decisiv.

Aceasta este convocată anual (de preferinţă, la începutul anului calendaristic) sau oridecâte ori este nevoie.

Art. 11. Adunarea generală este convocată de către păstor, iar în situatii exceptionale de cãtre un delegat împuternicit si este prezidată de un birou de zi, numit cu această ocazie.

Discuţiile şi deciziile luate cu această ocazie se vor scrie într-un proces verbal, după care vor fi cititie în public şi apoi semnate de către Biroul de zi.

    Convocarea A.G. se face cu cel putin 14 zile calendaristice înainte si va cuprinde: data, ora, locul si ordinea de zi.

Adunarea Generală este legal constituită, dacă sunt prezenti cel putin 50% plus unu din numărul membrilor înscrisi în registrul de membri.

În cazul în care nu este legal constituită, atunci A.G. se va tine peste o săptămână, la aceeasi oră, în acelasi loc si cu aceeasi ordine de zi, fără o altă convocare, indiferent de numărul celor prezenti.

Hotătârile A.G. sunt valabile, dacă sunt votate cu cel putin 50% plus unu din numărul celor prezenti.

Conducerea A.G. se face de un birou de zi, ales de A.G., compus din: preşedinte de zi (de regulă, păstorul Bisericii locale), secretar de zi (de regulă secretarul Bisericii) şi 2 numărători de voturi.

Art. 12. Adunării Generale i se va aduce la cunostintă, de către păstorul sau presedintele de zi, următoarele probleme:

A.  Administrative:

a. – situaţia financiară a Bisericii;

b. – raportul de activitate a slujitorilor Bisericii;

c. – înstrăinarea şi achiziţionarea de bunuri;

d – angajarea personalului Bisericii sau retragerea acestuia.

B.  Organizatorice:

a. – organigrama de organizare şi funcţionare a Bisericii;

b. – prezentarea comitetului Bisericii şi, eventual, propunerile de înlocuire a mandatului;

c. – prezentarea cenzorilor sau realegerea lor;

d. – afilierea sau retragerea din parteneriate cu alte biserici locale sau organizaţii;

e. – înfiinţarea de şcoli biblice, fundaţii de caritate şi misiune, conferinţe şi cu caracter creştin.

C.  Spirituale:

a. – prezentarea scopului, viziunii şi strategiei Bisericii;

b. – raportul de activitate a păstorului şi comitetului de conducere;

c. – prezentarea obiectivelor pentru anul în curs;

d. – excluderea şi reprimirea membrilor;

e. – prezentarea fraţilor care sunt propuşi ca lucrători ai Bisericii si validarea lor prin vot.

Art. 13.   În urma celor prezentate, membrii vor putea lua cuvântul, pentru a-si exprima în mod constructiv poziţia faţă de cele prezentate.

    A.G. va confirma deciziile Consiliului pastoral din domeniul spiritual si va delibera hotãrârile din domeniul organizatoric si cel administrativ;

În final A.G. va vota, cu cel putin 50% plus unu, următoarele:

a. –  raportul financiar prezentat de casierul Bisericii;

b. –  raportul de activitate a celorlalti slujitori cu responsabilitãti în Biserica localã;

c. –  organigrama de organizare şi funcţionare a Bisericii;

d. –  confirmarea realizării obiectivelor care au fost propuse în anul precedent;

e. – acceptarea obiectivelor Bisericii pentru anul în curs si fixarea bugetului necesar, prin    angajamentul  membrilor în realizarea obiectivelor votate;

f. –  numirea sau confirmarea cenzorilor Bisericii din 4 în 4 ani;

g. –  confirmarea sau realegerea din 4 in 4 ani a comitetului Bisericii ;

h. –  excluderea şi reprimirea de membri;

i.  – angajarea lucrãtorilor Bisericii si angajamentul  de a-i  sustine spiritual şi financiar;

j. –  afilierea sau retragerea din anumite parteneriate;

k. –  stabilirea scopului, viziunei şi strategiei Bisericii;

l.  – înstrăinarea şi achiziţionarea de bunuri pentru Biserică.

Art. 14. Consiliul Pastoral , este alcătuit din slujitorii ordinaţi ai Bisericii, care îndeplinesc conditiile statutare, acceptă mãrturisirea de credintã a Bisericii Speranta, semneazã un angajament de fidelitate şi dovedesc calităţile necesare.

Membrii consiliului sunt propuşi de către păstorul Bisericii A.G., în vederea validării lor.

Consiliul Pastoral este condus de pastorul Bisericii şi are rolul de a iniţia, delibera şi gestiona lucrările spirituale, precum şi acela de a aviza şi a supraveghea toate sectoarele Bisericii;

Art. 15. ComitetulBisericii este format din: păstor, secretar, casier si, eventual, alţi membri cu responsabilităţi în Biserica locală.

a.  Comitetul de conducere va cuprinde (dacă este posibil) cel putin câte un reprezentant din partea fiecarei confesiuni fondatoare a Bisericii Speranţa.

b. Alegerea Comitetului se face în cadrul A.G. prin votul a cel puţin 2/3, în limita numărului necesar. Propunerile vor fi analizate în prealabil, ţinându-se cont de condiţiile şi calificările cerute.

c. Confirmarea membrilor comitetului în timpul mandatului se poate face la cererea a 2/3 din membrii adunării.

d. Realegerea comitetului se va face la expirarea mandatului de 4 ani, cu excepţia păstorului care rămâne în slujire atâta timp cât îşi păstrează calităţile care i-au fost recunoscute la acordarea funcţiei sale.

Art.16.  Orice membru din comitetul de conducere sau din consiliul pastoral poate fi revocat înainte de terminarea mandatului pentru următoarele cauze:

acomiterea gravă de păcat, precum şi trăirea deliberată în stare de păcat;

b abateri majore de la Mărturisirea de credinţă a Bisericii „Speranţa”;

cneîndeplinirea conştientă şi nejustificată a sarcinilor încredintate, în mod repetat;

dprobleme de sănătate care îi fac imposibilă slujirea sau la cererea expresă a respectivului;

e. subminarea integritãtii sau autoritãtii Bisericii .

Art. 17. Atribuţiile comitetului Bisericii sunt:

a. gestioneazã activitatea Bisericii între A.G.;

b. aduce la îndeplinire  sarcinile care i-au fost încredinate;

c. propune către A.G. promovarea în slujire, alegerea sau revocarea slujitorilor Bisericii;

d. propune către A.G. achiziţionarea sau înstrăinarea de bunuri mobile sau imobile;

e. prezintã anual un raport de activitate, în fata A.G. ;

f.  stabileste strategia şi obiectivele care conduc la împlinirea viziunii Bisericii;

g. mobilizeazã toi factorii potentiali, în vederea realizarii obiectivelor propuse;

h. ajutã la păstorirea si edificarea intregii comunitati;

i.  urmăreste evanghelizarea si ucenicizarea tuturor celor interesati;

j.  motiveazã credincioşii maturi în slujire, potrivit chemării şi capacităţii pe care o are fiecare;

k. gestioneazã şi rezolvã biblic conflictele din cadrul comunitãtii;

l.  dezvoltã relaţii de colaborare cu alte biserici sau alti lucrători;

m. întocmeste bugetul bisericii şi-l  supune spre aprobare.

Art. 18. Casierul bisericii face parte din comitetul bisericii şi este ales de comitetul Bisericii.

Responsabilitatea sa este:

a. sã contabilizeaze finanţele bisericii şi să prezinte permanent comitetului situaţia financiară;

b. sã gestioneaze, pe baza de proces verbal, sumele primite de la colecte sau donaţiile făcute în contul Bisericii;

c. să efectueze plăţile aprobate de către comitetul Bisericii. Orice document de plată va purta semnătura sa şi a păstorului sau a responsabilului desemnat;

d. sã propunã proiectul de buget pentru anul viitor si să-l prezinte comitetului Bisericii, în vederea validării;

e. sã întocmeascã situaţia veniturilor şi cheltuielilor pentru anul care s-a scurs şi să o prezinte comitetului Bisericii iar apoi A.G.;

f. sã păstreaze cu stricteţe valorile încredinţate şi să accepte verificarea gestiunii din partea cenzorilor.

Art. 19. Secretarul  bisericii face parte din comitetul bisericii.

Responsabilitătile secretarului Bisericii sunt următoarele:

a. să întocmească procesele verbale ale sedinţelor de comitet şi ale A.G.;

b. să efectueze corespondenţa Bisericii;

c. să ţină evidenţa membrilor şi a aparţinătorilor;

d. să păstreze documentele Bisericii;

e. să întocmească procesele verbale ale sedintelor decizionale din cadrul Bisericii.

Art. 20. Cenzorii Bisericii sunt alesi pentru o perioadă de 4 ani;

– ei efectuează numărarea colectei pe care o încredinţează casierului, pe baza unui proces verbal;

– verifică periodic patrimoniul Bisericii şi prezintă comitetului constatările;

– întocmesc anual raportul casieriei şi al inventarului, în urma verificărilor efectuate.

Art. 21. Pastorul conduce şi coordonează toate compartimentele Bisericii.

El propune programele Bisericii, organizează actele de cult, conduce şedinţele, promovează slujitorii, împarte responsabilităţile şi supraveghează îndeplinirea lor. Păstorul reprezintă Biserica locala şi dispune de autoritatea necesară în vederea îndeplinirii viziunii şi obiectivelor stabilite;

În situaţii decizionale neconcludente, el poate avea un vot decisiv.

Art. 22. Calificările persoanelor care doresc să facă parte din comitetul Bisericii sunt:

a. un caracter sfânt, o motivaţie corectă, bună reputaţie şi devotament;

b. însuşirea temeinică a doctrinelor biblice;

c. înzestrare şi maturitate spirituală, potrivit cu:

Romani 12:3-8, 1 Corinteni 12-14, Efeseni 4:11-16; Exod 18:21;

d. capacitatea de a lucra în echipă şi de a da socoteală;

Numeri 11:16, 1 Tim.3:1-13, Tit 1:5-9.

e. implicarea în lucrarea Bisericii, dovedind atât responsabilitatea, cât şi competenţa sa;

f.  acceptarea scopului, strategiei, cât şi a viziunii Bisericii, a păstorului şi a celorlalţi  slujitori;

g. cel puţin 5 ani de la convertire si minim 3 ani ca si membru în Biserica „Speranţa”;

h. stagiatura într-un grup de ucenicie, disponibilitate şi capacitate de slujire;

i. să nu aiba sancţiuni disciplinare grave, care să-i afecteze mărturia.

Art. 23. Întâlnirile sau conferinţele Consiliului pastoral sau ale Comitetului Bisericii au loc periodic sau oridecâteori este necesar.

Ele sunt convocate şi conduse de către păstorul Bisericii, iar în situatii exceptionale, de cãtre delegatul acestuia;

Sedinţa este valabil constituită dacă sunt prezenţi 2/3 din numarul membrilor, iar deciziile se iau cu majoritate simplă.

În cazurile speciale, păstorul dispune de veto în luarea şi aplicarea deciziilor comitetului sau adunării, dar în parametrii biblici si statutari.

V. Slujitorii Bisericii

Art. 24. Credincioşii care îndeplinesc condiţiile art. 22 pot fi mandataţi în slujire, in urma unei perioade rezonabile de stagiaturã, în calitate de:

     Păstori  sau episcopi –  sunt acei slujitori ordinaţi şi consacraţi, care conduc şi supraveghează toate activităţile Bisericii.

De asemenea, ei reprezintă Biserica locală în relaţie cu alte instituţii, urmărind  îndeplinirea scopului acesteia. Tot ei procedeazã la investirea altor slujitori, conform chemãrii fiecăruia, urmãrind împlinirea sarcinilor încredinţate.

Fapt.20:28; 1Cor.12:28; Ef.4:11; 1Pet. 5:1-2; 1Timotei 3:1-7.

    Presbiteri–  slujitori ordinaţi asemeni păstorului, care sub cârmuirea acestuia îndeplinesc şi răspund de obiectivele Bisericii, conform sarcinilor încredinţate.

Fap. 14:23 şi 20:17, 1Tim, 4 :14 şi 5:17, Tit 1:5-9.

    Diaconi–  slujitori consacraţi, care girează problemele administrative ale Bisericii, precum şi alte sarcini încredinţate de către păstor în cadrul comitetului, conform mandatului A.G.

1 Tim. 3:8-13, Fap. 6:6 şi 13:3, Fil. 1: 1.

    Misionari–  slujitori acreditati de către Biserică să împlinească ,,marea trimitere”, înfiinţând noi misiuni sau consolidându-le pe cele existente.

Mat:28.19,20.

    Evanghelisti–  slujitori recunoscuţi de Biserică care proclamă Evanghelia la persoane sau comunităţi diverse.

Fapt,21:8, Ef. 4:11, 2Tim,4:5.

    Învăţători–  slujitori cu dar de învăţătura, care organizează şi conduc studiile biblice în cadrul Bisericii şi in afara ei. Ei se ocupă de educarea biblică a copiilor, a tinerilor, ucenicizarea noilor convertiţi şi creşterea lor in credinţă.

De asemenea ajutã  la echiparea viitorilor slujitori sau în consilierea spirituală.

1 Cor.12:28,29, Ef.4:11.

Art. 25. Ordinarea si consacrarea lucrătorilor ce  vor sluji ca păstori, presbiteri sau diaconi, se va face numai după ce vor fi analizaţi  dacă acestia îndeplinesc condiţiile biblice şi posedă calităţile necesare cerute de Sfânta Scripturã, prevãzute în Mãrturisirea de credintã si cerute de prezentul Statut.

1Tim.3:1-13, Tit.5:9, Fap.6: 5,6.

a.   Cei propusi în aceste slujiri vor fi analizati mai întâi dacã îndeplinesc conditiile cerute, dupã care vor fi recomandati A.G. spre validare prin votul a 3/4, apoi vor depune mãrturia chemãrii lor si vor semna un angajament de fidelitate fatã de Dumnezeu si fatã de Biserica Sa

b.   În scopul consacrãrii, se va constitui o comisie specialã de ordinare sau hirotonisire, condusã de cãtre pãstorul bisericii, care va concretiza aceastã lucrare în cadrul unui serviciu special de investire prin punerea mâinilor de cãtre ceata prezbiterilor.

c.   De asemenea, evangheliştii, învăţătorii şi misionarii, pot fi investiţi în lucrare printr-un serviciu special de dedicare a lor în aceste slujiri.

Art.26.

a. Autoritatea oricărui slujitor vine din relaţia sa cu Domnul si concretizată prin slujire.  Această autoritate este recunoscută de cãtre Biserică, prin alegerea şi consacrarea în slujirea respectivã, care este pe viatã sau pânã la suspendarea ei expresã.

b.   În cazul în care A.G. o solicitã, se poate face o reconfirmare a slujitorilor prin votul a 2/3.     

c.  Slujitorii Bisericii au responsabilitatea să păstreze cu stricteţe secretul confesării în ce priveşte mărturisirea personală cu prilejul consilierii spirituale si deasemenea sunt datori să cerceteze şi apoi să oficieze actele de cult solicitate.   1 Tim.5:22;

Vl. Membri si aparţinători:

Art. 27. Dreptul de membru al Bisericii „Speranţa” se primeste în mod individual si voluntar, în urma pocăinţei, credinţei si botezului Nou-Testamental, acceptând „mărturisirea de credinţă” si statutul Bisericii „Speranţa”, după care urmează înscrierea în evidenţa membrilor Bisericii.

Art. 28. Calitatea de membru al Bisericii „Speranţa” se poate dobâdi şi prin transfer de la alte biserici Evanghelice, în urma cererii exprese, după ce au acceptat „mărturisirea de credinţă” si statutul  Bisericii „Speranţa”.

Primirea ca membrii se analizează de către consiliul sau comitetul Bisericii, după care se prezintă adunării.

Art. 29. Membrul pus sub disciplină nu se poate transfera, decât după ridicarea măsurii disciplinare de către Biserica care i-a aplicat-o, sau în urma constatării că sancţiunea a fost eronată.

Nimeni nu poate fi membru cu drepturi depline decât într-o singurã Bisericã.

Art. 30. Membrii Bisericii „Speranţa” au urmatoarele drepturi:

a. beneficiază de toate resursele necesare dezvoltării lor spirituale;

b.  oportunitatea implicării lor în lucrarea creştină conform chemarii fiecaruia;

c. beneficiază de asistenta spirituala si educaţie creştină pentru intreaga familie;

d. pot participa la toate activităţile Bisericii şi la actele de cult;

e. pot fi investiti în diferite slujiri administrative si spirituale, conform chemarii fiecaruia;

f.  pot transferati în altă biserică la cererea personala.

Art. 31. Fiecare membru al bisericii locale are urmatoarele responsabilităţi:

a. sã trãiascã în acord cu învãtãtura Sfintelor Scripturi;

b. să respecte „mărturisirea de credinţă” si Statutul Bisericii „Speranţa”;

c. să frecventeze cu regularitate serviciile religioase ale Bisericii si să-şi aducă contribuţia sa, spre împlinirea viziunii si a scopului Bisericii;

d. să accepte să fie ajutat sa crească spiritual si să  dea socoteală de marturia sa;

e. să contribuie la susţinerea financiară a Bisericii, dăruind din inimă, după puterile sale;

f. să recunoascã si sã se supună autorităţii si randuielilor  Bisericii.

Art. 32. Aparţinătorii Bisericii sunt consideraţi următorii:

a – copii nebotezati care provin din familiile membrilor Bisericii;

b – persoanele care nu au primit botezul, dar care acceptă „mărturisirea de credinţă” şi frecventează Biserica;

c – membrii puşi sub disciplina si care doresc sa apartina Bisericii locale, supunându-se rânduielilor acesteia;

   Aparţinătorii nu beneficiază de dreptul de membru, dar le este acordată  la cerere, asistenţă spirituală şi sprijin, dacă se supun autorităţii Bisericii locale.

 

VlI. Disciplina Bisericii:

Art. 33. Membrii Bisericii „Speranţa” care nu vor respecta normele biblice cuprinse în „mărturisirea de credinţă” şi în statutul Bisericii, traind in pacat si care prin modul lor de viaţă vor afecta mărturia şi unitatea Bisericii, vor suporta măsuri disciplinare.

Măsurile disciplinare se vor lua progresiv şi în funcţie de gravitatea păcatului, iar scopul lor este atât de a câştiga persoana în cauză, cât şi de a păstra sfinţenia în Biserica „Speranta”.

Art. 34. Măsurile disciplinare care se vor lua asupra membrilor, sunt urmãtoarele:

a. mustrare personală;

b. mustrare în fata consiliului Bisericii;

c. oprirea participarii atât la actele de cult, cât şi la slujirea publicã, pentru o anumită perioadă;

d. retragerea temporară a tuturor drepturilor de membru;

e. excomunicarea din comunitatea Bisericii.

Art. 35. Consiliul pastoral sau comitetul bisericii, poate lua măsuri disciplinare, în conformitate cu art.31 si respectiv art,34.

Măsurile disciplinare grave pot fi luate cu înstiintarea A. G.  la propunerea comitetului de conducere, iar ridicarea disciplinei se va face de catre aceeasi autoritate, ca urmare a pocaintei si a reabilitãrii constatate;

 Art.36.  Măsurile disciplinare de la Art. 34 pct.d, si e, se vor aplica membrilor pentru următoarele:

a. trăirea nedemnă din punct de vedere moral, care poate aduce prejudicii grave Bisericii şi comunităţii ;

b. răspândirea de învăţături şi practici contrare adevărului biblic;

c. subminarea cu premeditare a unităţii Bisericii sau a familiei, prin producerea de dezbinări sau prin răspândirea de zvonuri care pot conduce la tulburări şi conflicte majore;

d. neparticiparea la viaţa Bisericii, prin absenţa îndelungată si nejustificată ;

e. fapte grave precum, adulter, divorţ, crimă, delapidare – în cazul imputabil.

Art. 37. Calitatea de membru al Bisericii se pierde prin retragere sau excludere.

a. Retragerea se face prin declaraţie scrisă.

b. Excluderea se comunică în A.G. a membrilor, în urma cercetarii şi hotărârii comitetului de conducere, iar aplicarea măsurilor disciplinare se va face, de regulã, în mod progresiv sau după gravitatea faptei.

c. De asemenea, calitatea de membru se poate pierde în urma unei absenţe nemotivate pe o periodă mai mare de 3 luni.

Art.38.

a. Masurile disciplinare prevazute la art.34,pct.c,d,e, vor fi operate in evidenta membrilor.

b. Se va oficia aceeasi procedura in cazul ridicarii disciplinei, dupa constatarea reabilitarii persoanei in cauza.

c. Biserica si responsabilii ei nu vor fi reclamati în justitie de către persoanele ce au încãlcat prezentul regulament si au cãzut sub incidenta lui.

VllI. Activitatea Bisericii:

Art. 39. Actele de cultsi serviciile religioase ale Bisericii -administrarea Cinei si a Botezului N.T., oficierea căsătoriei sau a binecuvântării copiilor,  ordinarea lucrătorilor,  evanghelizările publice şi serviciile de înmormântare – vor fi îndeplinite de către păstorul Bisericii, ajutat la nevoie si de alti slujitori ordinati.

Art. 40. Cina Domnului se va face cu pâine sau azima şi cu rodul vitei, lunar sau de cate ori este necesar.

La Cina Domnului pot participa toţi credincioşii care au primit botezul N.T. şi sunt în relaţie bună cu Domnul, dar si cu semenii lor, si care nu sunt sub incidenta masurilor de disciplina.

Art. 41. Botezul N.T. îl poate primi orice persoană matură, care de bună voie Îl mărturiseste pe Isus ca Domn si Mântuitor, după ce:

a –  aduce mărturia unei vieţi schimbate prin Naşterea din Nou;

b – a dobândit cunoştinţele biblice necesare;

c –  şi-a însuşit „mărturisirea de credinţă” şi prevederile statutare ale Bisericii „Speranţa”;

d – a acceptat „legământul de membru”.

Botezul N.T.se face prin imersie in apa, invocandu-se Numele Tatalui,al Fiului si al Duhului Sfant.

Art. 42.

 a.  Biserica poate organiza anumite programe religioase– grupe de rugăciune, de părtăşie sau studiu biblic –  în afara locaşului de închinare, dar acestea nu constituie organizatii de sine stătătoare şi sunt îngăduite doar cu scopul de a întări unitatea Bisericii.

b.  Practicarea încredinţării specifice fiecărui cult se poate face în afara programului Bisericii, dar sub autoritatea şi responsabilitatea unui membru al comitetului, însă fără a face concurenţă Bisericii.

Art. 43.

a. Biserica, prin slujitorii şi membrii ei, are dreptul si datoria să depună mărturie creştină pentru a răspândi Evanghelia în societate.

b.  Ea acordă asistenţă spirituală şi materială, la solicitarea celor dinlăuntru sau din afara ei.

c. De asemeni, Biserica poate hotãrâ, sustinerea financiarã a slujitorilor ei, prin donatii sau salarirarea acestora.

lX. Patrimoniul Bisericii locale:

Art. 44. Membrii şi aparţinătorii pot face donaţii mobile şi imobile Bisericii locale.

Bunurile donate, de orice natură, devin irevocabil proprietatea Bisericii.

    Biserica locală gestionează patrimoniul propriu prin comitetul de conducere cu respectarea

hotararilor legale.

Art. 45.  Biserica locală poate avea în gestiune bunuri materiale mobile şi imobile, precum:

a –  imobilul Bisericii si alte clădiri cu anexele lor;

b – conturi in bancă sau  terenuri agricole;

c –  mijloace auto, insrumente si material logistic;

d – bibliotecă şi alte bunuri.

Art. 46. Biserica locală se întreţine prin contribuţia membrilor ei.

Conform legii, Biserica poate primi donaţii din partea membrilor şi aparţinatorilor ei, a altor biserici, a unor persoane fizice, a unor fundaţii sau organizaţii.

Donaţiile sunt irevocabile si  se contabilizează conform legislatiei în vigoare.

X. Dispozitii finale:

Art. 47. Doctrinele biblice nu se supun votului, spre a fi aprobate de către A.G.

Art.48. Desprinderea unui grup din comunitatea Bisericii, în vederea fondãrii altei organizatii sau afilierea la una existentã, se va face dupã consultarea comitetului si cu aprobarea A.G. doar în cazul în care aceastã actiune contribuie la progresul lucrãrii crestine.

Art. 49. Când situatia o impune, pot fi aduse amendamente la prezentul statut, cu obligatia de a-i pãstra forma si continutul;

Modificarea, adãugarea, cât si abrogarea oricãrui articol se va face doar în mod legal si statutar, cu aprobarea a cel putin 3/4 din membrii A.G. convocate in acest sens.

Art.50. Prezentul statut a intrat în vigoare dupã ce a fost aprobat de A.G. legal constituitã, cu votul a cel putin 3/4 din numãrul membrilor prezenti.

După validarea lui, un proces verbal se va întocmi în 3 exemplare şi va purta data, locul şi semnăturile responsabililor prezenti în acest scop.

* Urmează evidenţa celor ce au validat prezentul:

Croitoru  Dragos

David Viorel

Alexa Teofil

Fodorean  Samuel

Tofan  Valentin

Alexa Ionel

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *